Probleme de acomodare la gradinita? Cateva strategii care pe noi ne-au ajutat

cartepedia.ro

 

Ne-am imaginat inca cu mult timp inainte tot felul de lucruri, am creat in mintea noastra tot felul de scenarii inspirate din experientele altora insa la prima experinta s-ar putea ca ceea ce iti imaginezi sa fie oarecum diferit de realitate, chiar si atunci cand simti ca iti cunoasti copilul foarte bine, ca orice parinte dedicat.

 

Sunt lucrur pe care le poti intelege si in jurul carora poti crea strategii doar atunci cand le traiesti pe propria piele. 
Desi al meu prichindel se adapteaza foarte usor fara noi, ramane fara nicio problema intr-un mediu in care ii place, gen locuri de joaca, bunici sau prieteni apropiati, cu inceperea gradinitei chiar am avut emotii. De ce? Pentru era foarte greu sa imi imaginez cu adevarat ce ne asteapta. Mi-am creat in minte fel si fel de scenarii, precum:

 


" Daca nu-i plac doamnele educatoare, s-a terminat cu gradinita de la inceput" – stiind ca el este destul de liber si selectiv in alegerile pe care le face.


" Daca majoritatea copiilor vor fi mai mici decat el ( sub 3 ani) nu se va regasi si nu ii va face placere sa fie in jurul lor pentru ca prefera copiii mai mari, chiar mult mai mari. 

 

" Este invatat sa fie liber in exprimare, sa isi spuna puctul de vedere si sa fie ascultat iar la gradi, daca nu va primi acelasi lucru, nu se va adapta"

 

 " Este invatat sa fie in centrul atentiei si este gelos daca nu este bagat suficient in seamna"

 

…si cred ca as putea sa continui mult si bine cu lista de idei care au trecut la un moment dat prin mintea mea.


Uite ca veni si vremea sa ma confrunt cu realitatea si sa inteleg de fapt cum stau lucrurile in cazul nostru. Spun in cazul nostru pentru ca fiecare copil si fiecare experienta pot fi unice.

 

answear.ro

 

Prima zi de gradi…

Dupa ce i-am poveastit cat m-am priceput eu mai bine despre rolul gradinitei si despre diversele lucruri care ar putea sa-l astepte, el a inteles ca este un mediu primitor, unde invatam multe lucruri, ne jucam, ne facem prieteni, etc. Inainte de prima zi i-am explicat chiar si faptul ca unii copii o sa planga pentru ca este posibil ca ei sa nu isi dea seama de la inceput cat de  frumos e, sau poate pentru ca mama lor a uitat sa le povesteasca cate lucruri minunate pot face la gradi.
 

 

Drept urmare, prima zi a descurs ideal. Dus in clasa, stat 5-10 minute cu el, plecat fara nicio obiectie. La plecare ne-a zis foarte sigur pe el "mami, tati, eu nu o sa plang de voi", desi aproape toti plangeau in cor. Am plecat foarte multumiti, dar in acelasi timp emotionati si confuzi. Desi in sinea noastra stiam ca va fi totul bine, simteam cumva faptul ca nu acolo s-a terminat povestea cu acomodarea. Fusese o atmosfera mult prea incarcata de emotii chiar si pentru noi, cei mari si puternici.


 

A doua zi la gradi…

Cum si banuisem ca ar putea sa se intample, a doua zi a fost putin diferita pentru ca deja stia in mare parte ce urmeaza si pentru ca era si el un omulet sensibil, intr-un mediu nou si incarcat de emotii, ca orice copil de acolo. A plecat increzator si hotarat de acasa, cu drag in continuare, insa odata ajuns acolo, nu a vrut ca tati sa mai plece. S-a suparat putin dupa ce a plecat insa apoi a fost foarte bine, a papat, dormit, jucat, l-am gasit fericit… insa si incarcat de emotii. Nu stia cum sa se exteriorizeze si a izbucnit printr-o avalansa de mofturi. A simtit nevoia sa vrea diverse lucruri si sa primeasca atentie cat se poate de multa. 


 

A treia zi de gradi…

A treia zi de gradi a venit la pachet cu peripetii.  A plecat voios impreuna cu tati, insa inainte de a ajunge a cazut si acolo s-a declansat furia. M-am trezit cu ei acasa, la mami pentru a primi alinare. Au plecat din nou la gradi fericiti, toate bune si frumoase, pana in momentul in care  ma suna si imi spune ca vrea sa mearga si mami. M-am conformat, am aruncat ceva repede pe mine si am ajuns impreuna, in formula intreaga. Ne-am petrecut ceva timp cu el si apoi totul a fost ok. De data aceasta l-am gasit mult mai deschis si mai adaptat. Dupa ce a plecat a fost foarte intelegator si nu a mai simtit nevoia sa isi manifeste vreo furie sau sa isi exprime vreo frustrare. Semn ca se adapteaza din ce in ce mai bine.

 

hippolandromania.ro

 

A patra zi de gradi…

Din nou bine, ajuns, stat tati o perioada cu el, plecat, am primit si feedback – a acceptat mult mai bine insa a fost putin suparat o perioada scurta.

 

A cincea zi de gradi…

…adica azi, desi ne asteptam sa fie mai bine decat ieri, in momentul in care tati a plecat a izbucnit o avalansa. Deci inca nu este suficient de pregatit nici dupa o saptamana, desi feedback-ul primit de la doamna educatoare a fost din nou pozitiv. 

 

Speram din tot sufletul ca usor, usor se va adapta frumos si va ajunge la nivelul la care sa nu mai fie nevoie de noi pentru acomodare. Pana atunci, toate rabdarea si dragostea din lume. smiley

 

Ce strategii am aplicat noi?

 

In primul rand am comunicat foarte mult, i-am povestit foarte multe lucruri despre gradinita si i-am explicat faptul ca la inceput este putin mai greu si motivul pentru care se intampla acest lucru. Au nevoie sa inteleaga de ce atmosfera de la inceput este atat de tensionata pentru a intelege faptul ca copiii nu plang pentru ca la gradi nu este bine ci plang din cu totul alte motive: le e dor de parinti, nu inteleg inca cat de bine si frumos este, insa atunci cand vor intelege vor veni si ei cu drag, etc…

 

In al doilea rand am incercat sa avem toata rabdarea si intelegerea in lumea pentru ca el sa simta ca il iubim si il intelegem neconditionat, pentru a nu simti ca nu il abandonam atunci cand plecam si ca suntem alaturi de el oricand are nevoie de noi. A functionat destul de bine. Cel putin pleaca de acasa foarte vesel si optimist. Toate increderea in propriile forte vine in mare parte din relatia cu parintii. Acei copii care stiu si simt ca sunt iubiti si intelesi neconditionat, nu vor simti senzatia de abandon. Poate doar anxietatea creata de atmosfera incarcata din primele zile, insa aceasta perioada este trecatoare.

 

Desi suntem increzatori si optimisti, stim si ca povestea nu s-a terminat aici… Important este sa fim pregatiti in continuare sa ne adaptam, pentru ca, da, este un proces de adaptare al intregii familii, nu doar al lor. 

 

miababy.ro

 

Ce ne-am propus sa facem intotdeauna? Este foarte important ca noi, parintii, sa avem incredere in omuletii pe care i-am creat, doar astfel le oferim ocazia sa ne demostreze ca pot pasi in viata cu determinare si pot depasi fiecare obstacol. Sa nu uitam ca ceea ce noi credem despre ei se refleta in propria lor incredere in ei. 

 

 

Ce  nu o sa facem niciodata? Sa nu il subestimam atunci cand vine vorba de comunicare. Orice copil poate sa inteleaga tot ceea ce se intampla cu el daca le transmitem informatia intr-un mod corect, cu multa rabdare si cu multe eplicatii si exemple.

bestkids.ro babyneeds.ro

elefant.ro

elefant.ro

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *